Cuvânt înainte
        Aparitia pe piata româneascã a calculatorului IBM PC si dotarea cu acest tip de calculatoare a unor largi si diverse categorii de utilizatori a devenit, în ultimii ani, un fenomen de masã.
        Inainte de anul 1990, acest calculator era, practic, necunoscut în tara noastrã. Desi existenta lui depãsise mai mult de un deceniu, la noi era interzis importul unor astfel de echipamente si se bãtea moneda pe productia autohtonã de echipamente de calcul similare. Tehnologia noastrã, desi a înregistrat anumite succese cu unele echipamente "originale", nu a reusit sã facã fatã unor tehnologii de primã mânã din tãrile avansate, astfel cã, dupã revolutia de la sfârsitul anului 1989, calculatoarele de tip IBM PC au înregistrat o adevãratã explozie de importuri iar industria româneascã din acest domeniu a încetat practic sã mai existe.
        Astãzi sistemele de calcul IBM PC si compatibile sunt cele mai utilizate calculatoare. Despre performantele atinse de aceste echipamente, despre fiabilitatea si costul lor nu cred cã este cazul sã se insiste aici.
        Odatã cu numeroasele sisteme de calcul introduse pe birourile de lucru ale diferitelor societãti comerciale românesti, de stat sau particulare, în scoli si facultãti, chiar si în familiile care si-au putut permite sã cumpere un astfel de calculator, numãrul utilizatorilor de IBM PC a crescut vertiginos. Impreunã cu calculatoarele au invadat piata româneascã si numeroase produse software: jocuri, limbaje de programare, sisteme de gestiune a bazelor de date, editoare de texte si microeditoare, utilitare de toate categoriile etc. Exploatarea acestora nu este prea complicatã, utilitatea lor este însã de prim rang. Majoritatea acestor produse sunt autodocumentate, dispun de indicatii suficiente de lucru si, pentru cunoscãtorii de limbã englezã si initiatii în lumea calculatoarelor, asimilarea lor nu constituie o problemã. Numerosi utilizatori au putut sã se apropie cu usurintã de aceste produse, multi dintre ei devenind specialisti.
        Existã, cu sigurantã, si o altã categorie de utilizatori: cei care nu sunt familiarizati cu lumea calculatoarelor, nu cunosc posibilitãtile acestora si nici cu limba englezã nu se descurcã suficient. Din dorinta de cunoastere, din necesitãtile de rezolvare a diverselor probleme cu care intrã în contact, poate si din necesitatea asigurãrii unui loc de muncã, ei sunt tot mai atrasi în aceastã sferã de interes. In special acestora li se adreseazã manualul de fatã.
        Ce poate sã facã un calculator IBM PC? Iatã o întrebare pe care cred cã si-o pun foarte multi dintre cei care au aflat câte ceva despre acest calculator dar nu stiu concret ce ar putea face cu el. Manualul de fatã se adreseazã si acestei categorii de cititori.
        Nu în ultimul rând, o privire de ansamblu asupra posibilitãtilor pe care le oferã un calculator de tip IBM PC, îl poate orienta pe orice utilizator în alegerea cea mai potrivitã pentru scopurile pe care le urmãreste.
        In ultimii ani, în tara noastrã, literatura de specialitate în acest domeniu a crescut simtitor. Prin grija unor edituri ca "Editura Tehnic?" si "Teora" din Bucuresti, "MicroInformatica" din Cluj-Napoca si altele au fost editate numeroase cãrti si publicatii care au abordat acest subiect: lumea calculatoarelor de tip IBM PC.
        Cartea de fatã si-a propus o prezentare generalã a principalelor posibilitãti oferite de calculatorul IBM PC, abordând totodatã principalele puncte de interes ale diferitelor categorii de utilizatori. Din ea nu lipsesc informatiile despre ultimile versiuni ale sistemelor de operare si ale majoritãtii produselor software întâlnite pe acest calculator. Selectarea subiectelor s-a fãcut astfel ca acestea sã acopere o gamã cât mai largã de interes, trecând în revistã principalele posibilitãti pe care le oferã un calculator IBM PC. Nivelul de prezentare este succint, detalii fiind oferite doar In cazul unor produse cu o largã utilizare.
       Capitolul I face o prezentare generalã a componentelor de bazã ale calculatoarelor IBM PC: unitatea centralã, memoria internã si externã, ecranul si tastatura, imprimanta, alte unitãti periferice. Acest capitol oferã cititorului o imagine de ansamblu a calculatorului, având în vedere componentele sale tehnice (hardware).
       Capitolul II este dedicat modului de organizare a datelor în calculator: directoare si subdirectoare, fisiere, extensii etc. Tot aici cititorul poate lua contact cu principalele notiuni, foarte des utilizate atunci când este vorba despre un calculator: bit, bait (octet), bloc, câmp, înregistrare, fisier, extensie, drive, director, cale, prompter, cursor etc.
       Capitolul III face o trecere în revistã a principalelor sisteme de operare utilizate pe calculatoarele de tip IBM PC: DOS, Windows, OS/2, Unix, Linux etc.
       Capitolul IV face o prezentare specialã a sistemului de operare MS-DOS, instrumentul de bazã în manipularea calculatoarelor de tip IBM PC. In paginile acestui capitol cititorul poate întâlni o scurtã prezentare a comenzilor sistemului de operare MS-DOS, în versiunea cea mai utilizatã la aceastã orã, atât în tara noastrã cât si în întreaga lume: versiunea 6.22. Tot aici sunt prezentate succint toate directivele fisierelor de comenzi si comenzile de configurare utilizate în CONFIG.SYS. Prezentarea comenzilor nu este detaliatã prin sintaxã si exemple, datoritã abundentei de materiale pe aceastã temã publicate în tara noastrã dar si datoritã facilitãtilor deosebite de help (ajutor) oferite de însusi sistemul de operare prin comanda cu acelasi nume din ultimile sale versiuni.
        In capitolul V sunt prezentate câteva dintre cele mai cunoscute utilitare specifice calculatoarelor de tip IBM PC: utilitare de arhivare-dezarhivare a fisierelor, utilitare de tratare a virusilor, XTreeGold, utilitare Norton, PC-Tools, Norton Commander, depanatoare, biblio-tecarul LIB, editorul de leg?turi LINK, HelpDos, Norton Guides.
       Capitolul al VI-lea se ocupã în întregime cu prezentarea principalelor limbaje de programare întâlnite pe IBM PC: Pascal, Basic, C, C++, Fortran, Cobol, LISP, PROLOG si limbajul de asamblare ASM.
       Capitolul VII prezintã cele mai cunoscute sisteme de gestiune a bazelor de date utilizate pe calculatoarele de tip IBM PC: Paradox, dBase, FoxBase+, Oracle, Informix 4GL,  Ingres PC,  PC-Focus, FoxPro, Access, Clipper etc.
       Capitolul VIII face o prezentare generalã a principalelor editoare de texte cunoscute si utilizate în tara noastrã pe calculatoarele de tip IBM PC: WordStar, Word Perfect, Word/Word for Windows, Sprint, XY-Write, Office-Write, Lotus-Manuscript.
       Capitolul IX prezintã douã dintre cele mai cunoscute programe de graficã pe calculator: Corel Draw si Fractal Design Painter.
       Capitolul X face o prezentare succintã a unor binecunoscute programe de paginatie, utilizate frecvent si în tara noastrã: Page Maker, QuarkXPress, Ventura Publishers, Page Plus, First Publisher, Microsoft Publisher, ViewBase.
        In capitolul XI cititorul poate întâlni o prezentare de ansamblu a problemelor de proiectare asistatã de calculator si a produselor AutoCAD, MathCAD, RasterWare si Tek Illustrator.
       Capitolul XII prezintã trei dintre cele mai cunoscute produse software din categoria tabelelor de calcul (calcul tabelar): Lotus 1-2-3, Quattro Pro si Excel.
       Capitolul XIII este dedicat în întregime prezentãrii unuia dintre cele mai utilizate produse software de pe calculatorul IBM PC: sistemul Windows, în variantele cunoscute Windows 3.x, Windows for Work-groups, Windows NT. De asemenea, un capitol special, si anume capitolul XIV, se ocupã în întregime cu prezentarea celui mai proaspãt nãscut sistem de operare pentru calculatoarele personale: Windows 95, produs software pentru care s-a fãcut una dintre cele mai costisitoare campanii publicitare din lume.
       Capitolul XV este rezervat în exclusivitate problemelor legate de comunicatii pe calculatoare de tip IBM PC. Aici cititorul poate întâlni prezentarea unor aspecte generale legate de sistemele de comunicatii si a câtorva produse software si a problemelor legate de retelele locale, din ce în ce mai utilizate astãzi.
       Capitolul XVI face o prezentare generalã a câtorva medii de dexvoltare si integrate, intrate nu de multã vreme într-o din ce în ce mai largã utilizare: Microsoft Office cu varianta sa cea mai proaspãtã Microsoft Office 95 for Windows 95, Visual Basic si Visual C++.
        Cel mai scurt capitol, din motive care pot fi usor intuite, este capitolul XVII, care face o scurtã prezentare a problemelor legate de jocuri pe calculator.
        In sfârsit, cititorul poate întâlni în finalul lucrãrii si câteva anexe sperãm utile. Douã dintre acestea prezintã cele mai cunoscute firme din lume producãtoare de calculatoare IBM PC si compatibile si creatoare de software pentru acestea. Alte douã anexe cuprind douã dictionare: unul cu extensiile fisierelor iar celãlalt cuprinzând termenii tehnici utilizati în lucrare acolo unde nu au putut fi ocoliti sau explicati suficient.
        Lucrarea se doreste a fi o sursã de documentare a principalelor posibilitãti de utilizare si se adreseazã tuturor acelora care doresc sã utilizeze în scopuri practice calculatoarele personale compatibile IBM PC. Cititorul va decide singur cât Ii poate fi de utilã. Coroboratã cu documentatiile specifice ale unor produse software si, desigur, cu exercitiul practic (sã nu uitãm, "cea mai bunã metodã de învãtare este practica"), se poate spera cã, mai devreme sau mai târziu, cititorul interesat poate deveni un bun utilizator al acestor moderne si indispensabile instrumente de calcul care au pãtruns în viata noastrã doar pentru a ne-o face mai plãcutã.
        Autorul multumeste si pe aceastã cale tuturor celor care l-au ajutat la realizarea acestui manual si, în mod special, domnului Cristian Palamar, cel care a manifestat cea mai mare grijã ca acest manual sã prindã lumina tiparului si sã ajungã în mâna cititorului.
Autorul
Inapoi                                                                    Inainte
Prima paginã